Ekaterina Zamlelaya, Alena Kalinovskaya
en 10 anderen
12
Marilena + BogdanBraila
7 oktober 2017Brǎila, Roemenië
"Ce am fi noi fara dorurile noastre?!" scria asa minunat Bogdan, pe lângă întreagă lor poveste unica pe care avem onoarea de a o împărtăși cu toti iubitorii site-ului nostru plin cu imagini de suflet.Recunoastem ca deseori uitam de noi înșine angrenați în tumultul vieții de zi cu zi, de griji si de întrebări daca facem bine sau nu, cat ar trebui mai mult sau mai putin. Si in toate astea uitam sa respirăm, sa ne privim mai mult, sa zâmbim mai mult, sa ne ascultam pe noi si pe cei de lângă mai mult, sa apreciem si sa simtim nu mai mult, ci mai sincer.Suntem complicati si deseori greu de inteles, suntem un labirint superb de drumuri încurcate si suntem ființe ce, slava Domnului iubim si simtim si avem amintiri si doruri! Avem libertate si avem limite in acelasi timp fara de care am fi distruși. Avem puterea de a crede în noi, in frumos si adevar. Avem șansa extraordinara sa iubim si sa fim iubiți si sa descoperim cate poate aduce la pachet acest sentiment. Noi am avut ocazia să le fim alături intr-o zi speciala lor. De fapt, noi suntem onorați si binecuvântati sa fim încărcați cu atâta energie si emoții pozitive in fiecare zi când suntem alături de ei, mire si mireasa, tata si mama, iubit si iubita. Va multumim!Povestea Marilenei si a lui Bogdan șoptită din inima bărbatului pentru soția sa. "Povestea noastra inseamna „acasa”, iar Braila ne este sertarul cu amintiri, cu mirosul salcamilor in floare si al casei bunicilor, cu legendele Chirei Chiralina si ale horelor de zane, cu valsul neintrerupt al Dunarii printre salciile neconsolate – locul din care am plecat explorand o lume mare pentru a ne intoarce intr-o lume redusa la doi.In ziua marturisirii iubirii noastre a plouat … a plouat rauri pe aleile vechii Braile, a plouat a belsug si speranta, a frunze ce ne sopteau fericirea planand catre pamant din copacul vietii, a dor si a oameni dragi vesnic alaturi noua, caci ce am fi noi fara dorurile noastre? … a plouat intr-atat incat sa nu uitam vreodata faptul ca în oamenii frumosi e frumoasa si toamna – asa am fost noi.Fie ca ploaia acelei zile de octombrie sa fie fructul cel mai de pret al increderii in noi, acolo unde amintirea va ramane mereu cel mai frumos cantec pe care il fredoneaza trecutul."
Log in of meld aan om te reageren